Norma tehnica 03.12.2012 - Gestionare deseuri medicale

User Rating:  / 0
PoorBest 

Art. 1.

Normele tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale reglementează modul în care se realizează colectarea separată pe categorii, ambalarea, stocarea temporară, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale, acordând o atenţie deosebită deşeurilor periculoase pentru a preveni contaminarea mediului şi afectarea stării de sănătate.

Art. 2.

(1) Prezentele norme tehnice se aplică de către toate unităţile sanitare, indiferent de forma de organizare, în care se desfăşoară activităţi medicale în urma cărora sunt produse deşeuri, denumite în continuare deşeuri medicale.

(2) Producătorul de deşeuri medicale este răspunzător pentru gestionarea deşeurilor medicale rezultate din activitatea sa.

(3) Unităţile elaborează şi aplică planuri, strategii de management şi proceduri medicale care să prevină producerea de deşeuri medicale periculoase sau să reducă pe cât posibil cantităţile produse.

(4) Unităţile elaborează şi aplică planul propriu de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, în concordanţă cu regulamentele interne şi codurile de procedură, pe baza reglementărilor în vigoare şi respectând conţinutul-cadru prezentat în anexa nr. 4 la ordin.

Art. 3.

Producătorii de deşeuri medicale, astfel cum sunt definiţi la art. 7, au următoarele obligaţii:

a) prevenirea producerii deşeurilor medicale sau reducerea gradului de periculozitate a acestora;

b) separarea diferitelor tipuri de deşeuri la locul producerii/generării;

c) tratarea şi eliminarea corespunzătoare a tuturor tipurilor de deşeuri medicale produse.

Art. 4.

Prezentele norme tehnice se aplică şi unităţilor care desfăşoară activităţi conexe celor medicale (cabinete de înfrumuseţare corporală, îngrijiri paleative şi îngrijiri la domiciliu etc.), indiferent de forma de organizare a acestora.

Art. 5.

(1) Prezentele norme tehnice nu se referă la managementul deşeurilor radioactive, a căror gestionare este prevăzută în reglementări specifice, şi nici la efluenţii gazoşi emişi în atmosferă sau la apele uzate descărcate în receptori.

(2) Deşeurile medicale radioactive sunt gestionate cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 6.

(1) Prezentele norme tehnice nu se referă la managementul deşeurilor de medicamente (din categoria 18 01 08* - medicamente citotoxice şi citostatice şi 18 01 09 - medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08) rezultate din următoarele unităţi, indiferent de forma de organizare a acestora:

a) farmacii, drogherii, unităţi autorizate pentru vânzarea sau distribuţia medicamentelor şi produselor farmaceutice; 

b) unităţi de producţie, depozitare şi păstrare a medicamentelor şi a produselor biologice;

c) institute de cercetare farmaceutică;

d) unităţi preclinice din universităţile şi facultăţile de farmacie;

e) Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.

(2) 1Gestionarea deşeurilor de medicamente prevăzute la alin. (1) va fi reglementată prin ordin al ministrului sănătăţii, conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în sănătate publică, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL II Definiţii

Art. 7.

În înţelesul prezentelor norme tehnice se definesc următorii termeni:

a) activitatea medicală este orice activitate de diagnostic, prevenţie, tratament, cercetare, precum şi de monitorizare şi recuperare a stării de sănătate, care implică sau nu utilizarea de instrumente, echipamente, substanţe ori aparatură medicală;

b) ambalajele pentru deşeuri rezultate din activitatea medicală reprezintă recipiente şi containere utilizate pentru colectarea, ambalarea, transportul, tratarea şi eliminarea finală a deşeurilor rezultate din activitatea medicală;

c) colectarea deşeurilor medicale reprezintă orice activitate de strângere a deşeurilor, incluzând separarea deşeurilor pe categorii, la sursă, şi stocarea temporară a deşeurilor în scopul transportării acestora la o instalaţie de tratare sau de eliminare a deşeurilor;

d) colectarea separată a deşeurilor medicale înseamnă colectarea în cadrul căreia un flux de deşeuri este păstrat separat în funcţie de tipul şi natura deşeurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifică a acestora;

e) decontaminarea termică reprezintă operaţiunea care se bazează pe acţiunea căldurii umede sau uscate pentru îndepărtarea prin reducere a microorganismelor (patogene sau saprofite) conţinute în deşeurile medicale periculoase la temperaturi scăzute;

f) deşeurile anatomo-patologice sunt fragmente şi organe umane, inclusiv recipiente de sânge şi sânge conservat. Aceste deşeuri sunt considerate infecţioase;

g) deşeurile chimice şi farmaceutice sunt substanţe chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive ori inflamabile; medicamentele expirate şi reziduurile de substanţe chimioterapeutice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene; aceste deşeuri sunt incluse în categoria deşeurilor periculoase atunci când prezintă una sau mai multe din proprietăţile prevăzute în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările ulterioare;

h) deşeurile infecţioase sunt deşeurile care prezintă proprietăţi periculoase, astfel cum acestea sunt definite în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, la punctul "H 9 - «Infecţioase»: substanţe şi preparate cu conţinut de microorganisme viabile sau toxine ale acestora care sunt cunoscute ca producând boli la om ori la alte organisme vii"; aceste deşeuri sunt considerate deşeuri periculoase;

i) deşeurile înţepătoare-tăietoare sunt obiecte ascuţite care pot produce leziuni mecanice prin înţepare sau tăiere; aceste deşeuri sunt considerate deşeuri infecţioase/periculoase, dacă au fost în contact cu fluide biologice sau cu substanţe periculoase;

j) deşeurile medicale nepericuloase sunt deşeurile a căror compoziţie şi ale căror proprietăţi nu prezintă pericol pentru sănătatea umană şi pentru mediu;

k) deşeurile medicale periculoase sunt deşeurile rezultate din activităţi medicale şi care prezintă una sau mai multe din proprietăţile periculoase enumerate în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare;

l) deşeurile rezultate din activitatea medicală sunt toate deşeurile periculoase şi nepericuloase care sunt generate de activităţi medicale şi sunt clasificate conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare;

m) echipamentul de tratare prin decontaminare termică a deşeurilor rezultate din activitatea medicală este orice echipament fix destinat tratamentului termic la temperaturi scăzute (105°C - 177°C) a deşeurilor medicale periculoase unde are loc acţiunea generală de îndepărtare prin reducere a microorganismelor (patogene sau saprofite) conţinute în deşeuri; acesta include dispozitive de procesare mecanică a deşeurilor;

n) eliminarea deşeurilor medicale înseamnă operaţiunile prevăzute la D5 şi D10 din anexa nr. 2 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, cu precizarea că numai deşeurile tratate pot fi eliminate prin depozitare;

o) fişa internă a gestionării deşeurilor medicale este formularul de păstrare a evidenţei deşeurilor rezultate din activităţile medicale, conţinând datele privind circuitul complet al acestor deşeuri de la producere şi până la eliminarea finală a acestora, conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, conform Listei Europene a Deşeurilor;

p) gestionarea deşeurilor medicale înseamnă colectarea, stocarea temporară, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii şi întreţinerea ulterioară a amplasamentelor utilizate;

q) instalaţia de incinerare este orice instalaţie tehnică fixă sau mobilă şi echipamentul destinat tratamentului termic al deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate, aşa cum este definit în Hotărârea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;

r) prevenirea producerii deşeurilor medicale reprezintă totalitatea măsurilor luate înainte ca o substanţă, un material sau un produs să devină deşeu medical şi care au drept scop reducerea cantităţii de deşeuri medicale, inclusiv prin reutilizarea produselor folosite în activităţi medicale sau prin extinderea ciclului de viaţă al produselor respective, prin asigurarea unei separări corecte la sursă a deşeurilor periculoase de cele nepericuloase;

s) producătorul de deşeuri medicale este orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară activităţi medicale din care rezultă deşeuri medicale; ş) spaţiul central de stocare temporară a deşeurilor medicale reprezintă un amplasament de stocare temporară a deşeurilor medicale, amenajat în incinta unităţii care le-a generat, destinat exclusiv stocării temporare a deşeurilor până la momentul la care acestea sunt evacuate în vederea eliminării;

t) tratarea deşeurilor medicale înseamnă operaţiunile de pregătire prealabilă valorificării sau eliminării, respectiv operaţiunile de decontaminare la temperaturi scăzute, conform prevederilor legale în vigoare;

ţ) unitatea sanitară este orice unitate publică sau privată, cu paturi sau fără paturi, care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii umane şi care produc deşeuri clasificate conform art. 8.

CAPITOLUL III Clasificări

Art. 8.

(1) În vederea unei bune gestionări a deşeurilor medicale se utilizează codurile din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.

(2) Tipurile de deşeuri, inclusiv cele periculoase prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, întâlnite frecvent în activităţile medicale, sunt exemplificate în tabelul următor:

     
 

Cod deşeu, conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002

Categorii de deşeuri rezultate din activităţi medicale

 

18 01 01 obiecte ascuţite 
(cu excepţia 18 01 03*)

Deşeurile înţepătoare-tăietoare: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu, pipete, sticlărie de laborator ori altă sticlărie spartă sau nu etc. de unică folosinţă, neîntrebuinţată sau cu termen de expirare depăşit, care nu a intrat în contact cu material potenţial infecţios 
În situaţia în care deşeurile mai sus menţionate au intrat în contact cu material potenţial infecţios, inclusiv recipientele care
au conţinut vaccinuri, sunt considerate deşeuri infecţioase şi sunt incluse în categoria 18 01 03*. 
În situaţia în care obiectele ascuţite au intrat în contact cu substanţe/materiale periculoase sunt considerate deşeuri periculoase şi sunt incluse în categoria 18 01 06*.

 

18 01 02 fragmente şi organe umane, inclusiv recipiente de sânge şi sânge (cu excepţia 18 01 03*)

Deşeurile anatomo-patologice constând în fragmente din organe şi organe umane, părţi anatomice, lichide organice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie şi obstetrică (fetuşi, placente etc.), părţi anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, recipiente pentru sânge şi sânge etc. Toate aceste deşeuri sunt considerate infecţioase şi sunt incluse în categoria 18 01 03*.

 

18 01 03* deşeuri ale căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor

Deşeurile infecţioase, respectiv deşeurile care conţin sau au venit în contact cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor, perfuzoare cu tubulatură, recipiente care au conţinut sânge sau alte fluide biologice, câmpuri operatorii, mănuşi, sonde şi alte materiale de unică folosinţă, comprese, pansamente şi alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite, scutece care provin de la pacienţi internaţi în unităţi sanitare cu specific de boli infecţioase sau în secţii de boli infecţioase ale unităţilor sanitare, cadavre de animale rezultate în urma activităţilor de cercetare şi experimentare etc.

 

18 01 04 deşeuri ale căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor

Îmbrăcăminte necontaminată, aparate gipsate, lenjerie necontaminată, deşeuri rezultate după tratarea/decontaminarea termică a deşeurilor infecţioase, recipiente care au conţinut medicamente, altele decât citotoxice şi citostatice etc.

 

18 01 06* chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase

Acizi, baze, solvenţi halogenaţi, alte tipuri de solvenţi, produse chimice organice şi anorganice, inclusiv produse reziduale generate în cursul diagnosticului de laborator, soluţii fixatoare sau de developare, produse concentrate utilizate în serviciile de dezinfecţie şi curăţenie, soluţii de formaldehidă etc.

 

18 01 07 chimicale, altele decât cele specificate la 18 01 06*

Produse chimice organice şi anorganice nepericuloase (care nu necesită etichetare specifică), dezinfectanţi (hipoclorit de sodiu slab concentrat, substanţe de curăţare etc.), soluţii antiseptice, deşeuri de la aparatele de diagnoză cu concentraţie scăzută de substanţe chimice periculoase etc., care nu se încadrează la 18 01 06*

 

18 01 08* medicamente citotoxice şi citostatice

Categoriile de deşeuri vor fi stabilite în ordinul privind gestionarea deşeurilor de medicamente, care va fi reglementat conform art. 6 alin. (2).

 

18 01 09 medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08

Categoriile de deşeuri vor fi stabilite în ordinul privind gestionarea deşeurilor de medicamente, care va fi reglementat conform art. 6 alin. (2).

 

18 01 10* deşeuri de amalgam de la tratamentele stomatologice; aceste deşeuri sunt considerate periculoase.

Capsule sau resturi de amalgam (mercur), dinţi extraşi care au obturaţii de amalgam, coroane dentare, punţi dentare, materiale compozite fotopolimerizabile, ciment glasionomer etc.

NOTĂ: 

Deşeurile periculoase sunt marcate cu un asterisc (*) conform prevederilor anexei nr. 2 "Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase" la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.

(3) Deşeurile neexemplificate la alin. (2) generate în unităţile sanitare se clasifică conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, şi se gestionează conform legislaţiei în vigoare.

CAPITOLUL IV Minimizarea cantităţii de deşeuri

Art. 9.

Separarea pe categorii a deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi, implicit, reducerea cantităţii de deşeuri reprezintă un principiu de bază pentru introducerea metodelor şi tehnologiilor de tratare a deşeurilor medicale. 

Art. 10.

Avantajele minimizării cantităţii de deşeuri sunt reprezentate de protejarea mediului înconjurător, o mai bună protecţie a muncii, reducerea costurilor privind managementul deşeurilor în unitatea sanitară şi îmbunătăţirea relaţiei de comunicare cu membrii comunităţii.

Art. 11.

Minimizarea cantităţii de deşeuri implică următoarele etape:

a) reducerea la sursă a deşeurilor se poate realiza prin:

- achiziţionarea de materiale care generează cantităţi mici de deşeuri;

- utilizarea de metode şi echipamente moderne ce nu generează substanţe chimice periculoase, cum ar fi: înlocuirea metodei clasice de dezinfecţie chimică cu dezinfecţia pe bază de abur sau de ultrasunete, înlocuirea termometrelor cu mercur cu cele electronice, utilizarea radiografiilor computerizate în locul celor clasice;

- gestionarea corectă a depozitelor de materiale şi reactivi;

b) separarea la sursă prin asigurarea că deşeurile sunt colectate în ambalajele corespunzătoare fiecărei categorii;

c) tratarea deşeurilor prin utilizarea metodei de decontaminare termică la temperaturi scăzute;

d) eliminarea finală în condiţii corespunzătoare; după reducerea pe cât posibil a cantităţii de deşeuri, deşeurile tratate se elimină prin metode cu impact minim asupra mediului.

CAPITOLUL V Colectarea deşeurilor medicale la locul de producere

Art. 12.

(1) Colectarea separată a deşeurilor este prima etapă în gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale.

(2) Producătorii de deşeuri medicale au obligaţia colectării separate a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, în funcţie de tipul şi natura deşeului, cu scopul de a facilita tratarea/eliminarea specifică fiecărui deşeu.

(3) Producătorii de deşeuri medicale au obligaţia să nu amestece diferite tipuri de deşeuri periculoase şi nici deşeuri periculoase cu deşeuri nepericuloase. În situaţia în care nu se realizează separarea deşeurilor, întreaga cantitate de deşeuri în care au fost amestecate deşeuri periculoase se tratează ca deşeuri periculoase.

CAPITOLUL VI Ambalarea deşeurilor medicale

Art. 13.

Recipientul în care se face colectarea şi care vine în contact direct cu deşeurile periculoase rezultate din activităţi medicale este de unică folosinţă şi se elimină odată cu conţinutul.

Art. 14. 

Codurile de culori ale recipientelor în care se colectează deşeurile medicale sunt:

a) galben - pentru deşeurile medicale periculoase, astfel cum sunt definite la art. 7 şi clasificate la art. 8;

b) negru - pentru deşeurile nepericuloase, astfel cum sunt definite la art. 7.

Art. 15.

Pentru deşeurile infecţioase se foloseşte pictograma "Pericol biologic". Pentru deşeurile periculoase clasificate la art. 7 prin codurile 18 01 06* - chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase se folosesc pictogramele aferente proprietăţilor periculoase ale acestora, conform anexei nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, respectiv: "Inflamabil", "Coroziv", "Toxic" etc.

Art. 16.

(1) Pentru deşeurile infecţioase care nu sunt obiecte ascuţite identificate prin codul 18 01 03*, conform art. 8, se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau saci din polietilenă galbeni ori marcaţi cu galben. Atât cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilenă, cât şi sacii sunt marcaţi şi etichetaţi în limba română cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat, pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului pe secţie, unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lor, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor Naţiunilor Unite (UN), în conformitate cu Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR). Cutiile din carton prevăzute cu saci de plastic în interior trebuie stocate temporar pe suprafeţe uscate.

(2) Sacii trebuie să aibă o rezistenţă mecanică mare, să se poată închide uşor şi sigur, utilizând sigilii de unică folosinţă. Termosuturile trebuie să fie continue, rezistente şi să nu permită scurgeri de lichid.

(3) La alegerea dimensiunii sacului se ţine seama de cantitatea de deşeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale deşeurilor. Atunci când nu este pus în cutie de carton care să asigure rezistenţă mecanică, sacul se introduce în pubele prevăzute cu capac şi pedală sau în portsac, fiind obligatoriu ca şi acesta din urmă să aibă capac. Înălţimea sacului trebuie să depăşească înălţimea pubelei, astfel încât sacul să se răsfrângă peste marginea superioară a acesteia, iar surplusul trebuie să permită închiderea sacului în vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depăşi trei pătrimi din volumul său. Pubelele cu pedală şi capac trebuie să fie inscripţionate cu pictograma "Pericol biologic".

(4) Grosimea polietilenei din care este confecţionat sacul este cuprinsă între 50-70 ÎĽ.

(5) Cutiile din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau sacii din polietilenă galbeni (sau marcaţi cu galben) trebuie să fie supuse procedurilor de testare specifică a rezistenţei materialului la acţiuni mecanice, în conformitate cu standardele europene specifice pentru astfel de recipiente. Testele de încercare trebuie să fie realizate de către laboratoare acreditate.

Art. 17.

(1) Atât deşeurile înţepătoare-tăietoare identificate prin codul 18 01 01, cât şi prin codul 18 01 03* conform art. 8 se colectează separat în acelaşi recipient din material plastic rigid rezistent la acţiuni mecanice.

(2) Recipientul trebuie prevăzut la partea superioară cu un capac special care să permită introducerea deşeurilor şi să împiedice scoaterea acestora după umplere a recipientului, fiind prevăzut în acest scop cu un sistem de închidere definitivă. Capacul recipientului are orificii pentru detaşarea acelor de seringă şi a lamelor de bisturiu. Recipientele trebuie prevăzute cu un mâner rezistent pentru a fi uşor transportabile la locul de stocare temporară şi, ulterior, la locul de eliminare finală. Recipientele utilizate pentru deşeurile înţepătoare-tăietoare infecţioase au culoarea galbenă şi sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic".

Art. 18.

Recipientul destinat colectării deşeurilor înţepătoare-tăietoare trebuie să aibă următoarele caracteristici:

a) să fie impermeabil, să prezinte etanşeitate, un sistem de închidere temporară şi definitivă. Prin sistemul de închidere temporară se asigură o măsură de prevenţie suplimentară, iar prin sistemul de închidere definitivă se împiedică posibilitatea de contaminare a personalului care manipulează deşeurile înţepătoare-tăietoare şi a mediului, precum şi posibilitatea de refolosire a acestora de către persoane din exteriorul unităţii sanitare;

b) să fie marcat şi etichetat în limba română cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat, pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului pe secţie, unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR;

c) să fie supus procedurilor de testare specifică a rezistenţei materialului la acţiuni mecanice, testele de încercare urmând a fi realizate de către laboratoarele acreditate pentru astfel de testări, care să ateste conformarea la condiţiile tehnice prevăzute de Standard SR 13481/2003: "Recipiente de colectare a deşeurilor înţepătoare-tăietoare rezultate din activităţi medicale. Specificaţii şi încercări" sau cu alte standarde europene;

d) să prezinte siguranţă şi stabilitate pe masa de tratament sau acolo unde este amplasat, astfel încât să se evite răsturnarea accidentală a acestuia şi împrăştierea conţinutului.

Art. 19. 

În situaţia în care numai acele de seringă sunt colectate în recipientele descrise la art. 17 şi 18, deşeurile infecţioase constând din seringi se pot colecta împreună cu alte deşeuri infecţioase în funcţie de destinaţia acestora, conform prevederilor art. 16.

Art. 20.

Pentru deşeurile infecţioase de laborator se folosesc cutii din carton rigid prevăzute în interior cu sac galben de polietilenă, marcate cu galben, etichetate cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat, pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului pe secţie, unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR.

Art. 21.

(1) Al doilea recipient în care se depun sacii, cutiile şi recipientele pentru deşeurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereţi rigizi, aflate în spaţiul central pentru stocarea temporară a deşeurilor din incinta unităţii sanitare.

(2) Containerele mobile pentru deşeuri infecţioase, anatomopatologice şi părţi anatomice şi înţepătoare-tăietoare au marcaj galben, sunt etichetate "Deşeuri medicale" şi poartă pictograma "Pericol biologic". Containerele trebuie confecţionate din materiale rezistente la acţiunile mecanice, uşor lavabile şi rezistente la acţiunea soluţiilor dezinfectante.

(3) Containerul trebuie să fie etanş şi prevăzut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire în instalaţia de procesare a deşeurilor.

(4) Dimensiunea containerelor se alege astfel încât să se asigure preluarea întregii cantităţi de deşeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive. Este strict interzisă depunerea deşeurilor periculoase neambalate (vrac).

Art. 22.

(1) Deşeurile anatomo-patologice încadrate la codul 18 01 02 (18 01 03*) destinate incinerării sunt colectate în mod obligatoriu în cutii din carton rigid, prevăzute în interior cu sac din polietilenă care trebuie să prezinte siguranţă la închidere sau în cutii confecţionate din material plastic rigid cu capac ce prezintă etanşeitate la închidere, având marcaj galben, special destinate acestei categorii de deşeuri, şi sunt eliminate prin incinerare.

(2) Recipientele vor fi etichetate cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat, pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data distribuirii recipientului pe secţie, unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR.

Art. 23.

La solicitarea beneficiarului, părţile anatomice pot fi înhumate sau incinerate în condiţiile legii, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a acestuia, ce se depune atât la unitatea sanitară respectivă, cât şi la direcţia de sănătate publică judeţeană. Direcţia de sănătate publică judeţeană eliberează un certificat în acest sens. Părţile anatomice sunt ambalate şi refrigerate, după care se vor depune în cutii speciale, etanşe şi rezistente.

Art. 24.

(1) Deşeurile periculoase chimice rezultate din unităţile sanitare identificate prin codul 18 01 06* se colectează în recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Coroziv", "Toxic" etc.) şi se tratează conform prevederilor legale privind deşeurile periculoase.

(2) Deşeurile chimice sunt colectate şi ambalate în recipiente cu o capacitate care să nu depăşească 5 l pentru substanţe lichide şi 5 kg pentru substanţe solide. Aceste recipiente pot fi introduse într-un ambalaj exterior care, după umplere, nu trebuie să depăşească greutatea de 30 de kg.

(3) Deşeurile periculoase chimice rezultate din unităţi sanitare se colectează separat şi se elimină prin incinerare (după ce, în prealabil, a fost testată reactivitatea termică a acestor deşeuri), tratare chimică sau sunt returnate la furnizor, cu acordul expres al acestuia.

(4) Recipientele în care se colectează deşeurile chimice trebuie să fie proiectate şi realizate în aşa fel încât să împiedice orice pierdere de conţinut, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) materialele din care sunt executate recipientele şi sistemele de închidere ale acestora nu trebuie să fie atacate de către conţinut şi nici să formeze cu acesta compuşi periculoşi;

b) toate părţile recipientelor şi ale sistemelor de închidere ale acestora trebuie să fie solide şi rezistente, astfel încât să excludă orice defecţiune şi să răspundă în deplină siguranţă la presiunile şi eforturile normale de manipulare; 

c) recipientele prevăzute cu sistem de închidere trebuie să fie proiectate în aşa fel încât ambalajul să poată fi deschis şi închis în mod repetat, fără pierdere de conţinut.

(5) Deşeurile chimice periculoase aflate în stare lichidă se colectează în recipiente speciale, impermeabile, iar evacuarea lor se realizează de către o firmă autorizată.

(6) Deşeurile chimice, dacă se află în ambalajul lor original (sticlă, folie etc.), pot fi împachetate în recipiente care nu corespund standardelor UN, în conformitate cu ADR (ADR 3.4 şi dispoziţia specială 601 de la 3.3). În cazul în care aceste deşeuri nu se mai află în ambalajul original, ele se stochează şi ambalează în recipiente care corespund standardelor UN, în conformitate cu prevederile ADR.

Art. 25.

Pentru a evita acumularea în unităţile sanitare a unor cantităţi mari de deşeuri farmaceutice (de exemplu: medicamente expirate), acestea se pot returna, pe baza unui contract, farmaciei sau depozitului de produse farmaceutice în vederea eliminării finale.

Art. 26.

Deşeurile chimice nepericuloase identificate prin codul 18 01 07 rezultate din unităţi sanitare se colectează separat în ambalajul original. În cazul deşeurilor de la aparatele de diagnoză, ce conţin substanţe chimice periculoase în concentraţii neglijabile, sunt urmate instrucţiunile specifice echipamentului respectiv. Aceste deşeuri se valorifică sau se elimină ca deşeuri nepericuloase.

Art. 27.

Deşeurile stomatologice identificate prin codul 18 01 10* reprezentate de amalgamul dentar se colectează separat în containere sigilabile şi sunt preluate de firme autorizate în vederea valorificării.

Art. 28.

(1) Deşeurile medicale periculoase trebuie să fie ambalate şi etichetate cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute la art. 21 din Hotărârea Guvernului nr. 1.175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţii de transport rutier de mărfuri periculoase în România, în sensul că trebuie să fie ambalate în ambalaje sau cisterne potrivit prevederilor părţii a 4-a şi cap. 5.1 din anexa A la ADR şi să fie marcate şi etichetate potrivit prevederilor ADR, conţinute în cap. 5.2 din anexa A.

(2) Este interzisă utilizarea de către unităţile sanitare a altor tipuri de ambalaje care nu prezintă documente de certificare şi testare, inclusiv pentru compoziţia chimică a materialului din care este realizat ambalajul, marcajul care corespunde standardelor UN, precum şi acordul producătorului/furnizorului de ambalaje.

(3) Este permisă utilizarea doar a ambalajelor confecţionate din materiale care permit incinerarea cu riscuri minime pentru mediu şi sănătate.

Art. 29.

Deşeurile rezultate în urma administrării tratamentelor cu citotoxice şi citostatice reprezentate de corpuri de seringă cu sau fără ac folosite, sticle şi sisteme de perfuzie, materiale moi contaminate, echipament individual de protecţie contaminat etc. trebuie colectate separat, ambalate în containere de unică folosinţă sigure, cu capac, care se elimină separat. Recipientele trebuie marcate şi etichetate cu aceleaşi informaţii specificate mai sus, pentru alte tipuri de deşeuri. Acest tip de deşeu se elimină numai prin incinerare, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 128/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 30.

Deşeurile nepericuloase se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră, inscripţionaţi "Deşeuri nepericuloase". În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenă transparenţi şi incolori.

CAPITOLUL VII Stocarea temporară a deşeurilor rezultate din activităţile medicale

Art. 31.

(1) Stocarea temporară, în sensul dispoziţiilor art. 7, trebuie realizată în funcţie de categoriile de deşeuri colectate la locul de producere. 

(2) Este interzis accesul persoanelor neautorizate în spaţii destinate stocării temporare.

(3) Este interzisă cu desăvârşire abandonarea, descărcarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor medicale.

Art. 32.

(1) În fiecare unitate sanitară trebuie să existe un spaţiu central pentru stocarea temporară a deşeurilor medicale.

(2) În cazul construcţiilor noi, amenajarea spaţiului pentru stocarea temporară a deşeurilor medicale trebuie prevăzută prin proiectul unităţii.

(3) Unităţile care nu au fost prevăzute prin proiect cu spaţii pentru stocare temporară a deşeurilor trebuie să construiască şi să amenajeze aceste spaţii în termen de 6 luni de la adoptarea prezentelor norme tehnice.

(4) Spaţiul central de stocare a deşeurilor trebuie să aibă două compartimente:

a) un compartiment pentru deşeurile periculoase, prevăzut cu dispozitiv de închidere care să permită numai accesul persoanelor autorizate;

b) un compartiment pentru deşeurile nepericuloase, amenajat conform Normelor de igienă şi recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 33.

(1) Spaţiul central destinat stocării temporare a deşeurilor periculoase trebuie să permită stocarea temporară a cantităţii de deşeuri periculoase acumulate în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale acestora.

(2) Spaţiul de stocare temporară a deşeurilor periculoase este o zonă cu potenţial septic şi trebuie separat funcţional de restul construcţiei şi asigurat prin sisteme de închidere. Încăperea în care sunt stocate temporar deşeuri periculoase trebuie prevăzută cu sifon de pardoseală pentru evacuarea în reţeaua de canalizare a apelor uzate rezultate în urma curăţării şi dezinfecţiei. În cazul în care locaţia respectivă nu dispune de sifon de pardoseală din construcţie, suprafaţa trebuie să fie uşor lavabilă, impermeabilă şi continuă, să nu existe un surplus mare de apă uzată, astfel încât dezinfecţia şi curăţarea să se realizeze cu materiale de curăţenie de unică folosinţă considerate la final deşeuri medicale infecţioase.

(3) Spaţiul de stocare temporară a deşeurilor periculoase trebuie prevăzut cu ventilaţie corespunzătoare pentru asigurarea temperaturilor scăzute care să nu permită descompunerea materialului organic din compoziţia deşeurilor periculoase.

(4) Trebuie asigurate dezinsecţia şi deratizarea spaţiului de stocare temporară în scopul prevenirii apariţiei vectorilor de propagare a infecţiilor (insecte, rozătoare).

Art. 34.

(1) Durata stocării temporare a deşeurilor medicale infecţioase în incintele unităţilor medicale nu poate să depăşească un interval de 48 de ore, cu excepţia situaţiei în care deşeurile sunt depozitate într-un amplasament prevăzut cu sistem de răcire care să asigure constant o temperatură mai mică de 4°C, situaţie în care durata depozitării poate fi de maximum 7 zile. Amplasamentul trebuie să aibă un sistem automat de monitorizare şi înregistrare a temperaturilor, ce va fi verificat periodic.

(2) Deşeurile infecţioase încadrate la categoria 18 01 03* generate de cabinete medicale trebuie stocate temporar pe o perioada de maximum 7 zile, cu asigurarea unor condiţii frigorifice corespunzătoare, adică să se asigure constant o temperatură mai mică de 4°C.

(3) Condiţiile de stocare temporară a deşeurilor rezultate din activităţile medicale trebuie să respecte normele de igienă în vigoare.

(4) Durata pentru transportul şi eliminarea finală a deşeurilor medicale infecţioase nu trebuie să depăşească 24 de ore.

Art. 35. 

Se interzice funcţionarea staţiilor de transfer şi a spaţiilor de stocare temporară a deşeurilor medicale pe amplasamente situate în afara unităţilor sanitare sau care nu aparţin operatorilor economici care realizează operaţii de tratare sau eliminare a deşeurilor medicale.

CAPITOLUL VIII Transportul deşeurilor rezultate din activităţile medicale

Art. 36.

Transportul deşeurilor medicale periculoase în incinta unităţii în care au fost produse se face pe un circuit separat de cel al pacienţilor şi vizitatorilor. Deşeurile medicale periculoase sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Atât autovehiculele, cât şi cărucioarele şi containerele mobile se curăţă şi se dezinfectează după fiecare utilizare în locul unde are loc descărcarea, utilizând produse biocide autorizate, fapt demonstrat de un document scris.

Art. 37.

În scopul protejării personalului şi a populaţiei, transportul deşeurilor medicale periculoase până la locul de eliminare finală se realizează cu mijloace de transport autorizate şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 38.

(1) Deşeurile medicale periculoase şi nepericuloase se predau, pe bază de contract, unor operatori economici autorizaţi conform legislaţiei specifice în vigoare.

(2) Transportul deşeurilor medicale periculoase se realizează pe bază de contract cu operatori economici autorizaţi pentru pentru desfăşurarea acestei activităţi.

(3) Producătorii de deşeuri periculoase au obligaţia să elaboreze, în condiţiile legii, planuri de intervenţie pentru situaţii deosebite şi să asigure condiţiile de aplicare a acestora.

Art. 39.

În situaţia în care o unitate sanitară este formată din mai multe clădiri situate în locaţii diferite, transportul deşeurilor medicale periculoase se realizează prin intermediul operatorului economic contractat de unitatea sanitară respectivă.

Art. 40.

(1) Transportul deşeurilor medicale periculoase în afara unităţii sanitare în care au fost produse se face prin intermediul unui operator economic autorizat potrivit legii şi care se conformează prevederilor:

a) Legii nr. 211/201, cu modificările ulterioare;

b) Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României;

c) Hotărârii Guvernului nr. 1.175/2007;

d) Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 396/2009 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.134/2005privind aprobarea Reglementărilor privind omologarea, agrearea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mărfuri periculoase - RNTR 3;

e) Ordinului ministrului sănătăţii nr. 613/2009 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a autovehiculelor utilizate pentru transportul deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală, cu care unitatea sanitară încheie un contract de prestări de servicii sau prin mijloace de transport proprii autorizate potrivit legii;

f) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările şi completările ulterioare; 

g) altor prevederi legale în domeniu.

(2) Unitatea sanitară, în calitate de generator şi expeditor de deşeuri, are obligaţia să se asigure că, pe toată durata gestionării deşeurilor, de la manipularea în incinta unităţii, încărcarea containerelor în autovehiculul destinat transportului, până la eliminarea finală, sunt respectate toate măsurile impuse de lege şi de prevederile contractelor încheiate cu operatorii economici autorizaţi.

CAPITOLUL IX Tratarea şi eliminarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale

Art. 41.

Unitatea sanitară, în calitate de deţinător de deşeuri rezultate din activităţile medicale, are obligaţia:

a) să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase sau deşeuri periculoase cu deşeuri nepericuloase şi să separe deşeurile în vederea eliminării acestora;

b) să trateze deşeurile rezultate din activităţile medicale prin mijloace proprii în instalaţii de decontaminare termică la temperaturi scăzute sau să fie predate, pe bază de contract de prestări de servicii, unor operatori economici autorizaţi pentru tratarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală, după caz;

c) să transporte şi să elimine deşeurile rezultate din activităţile medicale prin predare, pe bază de contract de prestări de servicii, numai operatorilor economici autorizaţi pentru transportul şi eliminarea deşeurilor medicale;

d) să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina deţinătorilor/producătorilor de deşeuri; această persoană poate fi coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul;

e) să permită accesul autorităţilor de inspecţie şi control la metodele, tehnologiile şi instalaţiile pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale, precum şi la documentele care se referă la deşeuri.

Art. 42.

În cazul în care unitatea sanitară deţine şi operează o instalaţie proprie pentru decontaminarea la temperaturi scăzute a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, această activitate trebuie să fie cuprinsă în autorizaţia de mediu, iar înainte de punerea în operare a acestor instalaţii se va solicita şi obţine acordul de mediu, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 43.

(1) Procesele şi metodele folosite pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale nu trebuie să pună în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului, respectând în mod deosebit următoarele cerinţe:

a) să nu prezinte riscuri pentru apă, aer, sol, faună sau vegetaţie;

b) să nu prezinte impact asupra sănătăţii populaţiei din zonele rezidenţiale învecinate;

c) să nu producă poluare fonică şi miros neplăcut;

d) să nu afecteze peisajele sau zonele protejate/zonele de interes special.

(2) Atât deşeurile medicale periculoase, cât şi deşeurile medicale nepericuloase sunt gestionate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 44.

Metodele de eliminare a deşeurilor medicale trebuie să asigure distrugerea rapidă şi completă a factorilor cu potenţial nociv pentru mediu şi pentru sănătatea populaţiei.

Art. 45. 

(1) Metodele folosite pentru eliminarea deşeurilor medicale rezultate din activităţi medicale sunt:

a) decontaminarea termică la temperaturi scăzute, urmată de mărunţire, deformare;

b) incinerarea, numai pentru tipurile de deşeuri medicale pentru care este interzisă tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute urmată de mărunţire (de exemplu, deşeurile medicale: anatomopatologice, chimice, farmaceutice, citotoxice şi citostatice etc.), cu respectarea prevederilor legale impuse de Hotărârea Guvernului nr. 128/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor;

c) depozitarea în depozitul de deşeuri, numai după tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute şi cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 349/2005privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri, cu modificările ulterioare, în baza unor buletine de analiză care se vor efectua pe încărcătura ce va fi transportată către depozit;

d) în cazul în care buletinul de analiză prevăzut la lit. c) pune în evidenţă depăşiri ale încărcării biologice conform standardelor/prevederilor în vigoare, deşeurile respective trebuie incinerate.

(2) Deşeurile rezultate din instalaţiile de tratare prin decontaminare termică trebuie să fie supuse procesării mecanice înainte de depozitare, astfel încât acestea să fie nepericuloase şi de nerecunoscut. Instalaţiile de decontaminare termică la temperaturi scăzute trebuie să fie prevăzute cu echipament de tocare-mărunţire a deşeurilor.

(3) În depozitele de deşeuri nepericuloase nu sunt acceptate deşeuri medicale periculoase, adică deşeuri care au una din proprietăţile definite în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare.

(4) Se interzice funcţionarea incineratoarelor proprii în incinta unităţilor sanitare.

(5) Costurile operaţiunii de eliminare se suportă de către unitatea sanitară, în calitate de deţinător de deşeuri, aceasta suportând sancţiuni privind gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor.

Art. 46.

Eliminarea cadavrelor animalelor de laborator care sunt utilizate în activităţi medicale trebuie să respecte prevederile prezentelor norme tehnice şi se va realiza numai prin incinerare. Unităţile sanitare şi unităţile care desfăşoară cercetări şi experienţe ştiinţifice în domeniul medical trebuie să respecte prevederile acestor norme tehnice.

Art. 47.

(1) Deşeurile nepericuloase sunt colectate separat şi predate pe bază de contract unor operatori economici specializaţi şi autorizaţi în eliminarea deşeurilor, conform prevederilor art. 41.

(2) Deşeurile asimilabile celor menajere, inclusiv resturile alimentare, provenite de la bolnavii din spitalele/secţiile de boli contagioase, fac excepţie de la alin. (1) şi sunt tratate ca deşeuri infecţioase.

Art. 48.

(1) Deşeurile periculoase infecţioase rezultate din activităţile medicale pot fi tratate prin decontaminare termică la temperaturi scăzute în instalaţii proprii, prin unităţi anume constituite care să dispună de instalaţii de decontaminare termică la temperaturi scăzute şi de mărunţire. În cazul în care nu există posibilitatea tratării acestora prin decontaminare termică la temperaturi scăzute şi mărunţire se poate accepta pentru perioade determinate incinerarea în instalaţii autorizate cu respectarea prevederilor legale.

(2) Deşeurile medicale periculoase acceptate a fi tratate prin decontaminare termică sunt deşeurile infecţioase şi deşeurile înţepătoare-tăietoare.

(3) Se interzice tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor anatomopatologice, a deşeurilor farmaceutice şi a deşeurilor citotoxice şi citostatice, acestea fiind tratate doar prin incinerare, şi a deşeurilor chimice care vor fi ori neutralizate, ori incinerate.

(4) După aplicarea tratamentelor de decontaminare termică a deşeurilor infecţioase, deşeurile decontaminate pot fi depozitate în depozite de deşeuri nepericuloase, conform listei naţionale de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 95/2005, cu modificările ulterioare. Atât unitatea sanitară (dacă deţine instalaţie de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase), cât şi operatorul economic care realizează operaţia de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase trebuie să prezinte operatorului de eliminare finală a deşeurilor un act justificativ care atestă faptul că deşeurile au fost decontaminate şi nu prezintă potenţial infecţios.

Art. 49.

 

Deşeurile medicale nepericuloase se colectează, se tratează şi se elimină în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011, cu modificările ulterioare şi ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 50.

Deşeurile medicale periculoase şi nepericuloase se transportă în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 40.

CAPITOLUL XEvidenţa cantităţilor de deşeuri generate de unităţile sanitare

Art. 51.

(1) Fiecare unitate care este producător de deşeuri este obligată să ţină o evidenţă separată, pentru fiecare categorie de deşeuri, în conformitate cu prevederile prezentelor norme tehnice.

(2) În acest scop, o persoană desemnată de coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul ţine evidenţa deşeurilor pe tipuri şi este responsabilă cu completarea formularelor prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare. Această persoană îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea şi controlul coordonatorului activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul care asigură furnizarea datelor privitoare la cantităţile de deşeuri colectate, pe tipuri, conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 2 la ordin.

Art. 52.

(1) Pentru îndeplinirea prevederilor art. 51 privind înregistrarea şi raportarea cantităţilor de deşeuri generate în fiecare unitate, se aplică Metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale, calcularea cantităţilor lunare şi raportarea, conform anexei nr. 2 la ordin.

(2) Unităţile prezintă anual un raport privind activitatea de gestiune a deşeurilor, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa nr. 2 la ordin, secţiunea 5.2, partea I.

Art. 53.

Formularele pentru transportul şi eliminarea deşeurilor medicale periculoase care părăsesc unitatea sanitară în scopul eliminării se întocmesc şi completează cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2008.

CAPITOLUL XI Instruirea şi formarea personalului

Art. 54.

(1) Pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin, personalul responsabil cu gestionarea deşeurilor medicale din cadrul unităţilor sanitare trebuie instruit sub coordonarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a Institutului Naţional de Sănătate Publică, în conformitate cu metodologia stabilită de Ministerul Sănătăţii.

(2) Departamentul cu atribuţii în domeniul medicinei mediului şi a colectivităţilor şi/sau în domeniul epidemiologie-sănătate publică din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi al centrelor regionale de sănătate publică, cu sprijinul direcţiilor de sănătate publică judeţene, elaborează metodologia de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deşeurilor medicale la nivel naţional, care trebuie să fie implementată în fiecare unitate sanitară, în funcţie de specificul acesteia.

(3) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, propunerile referitoare la modalitatea practică de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deşeurilor medicale de către Institutul Naţional de Sănătate Publică sunt înaintate Ministerului Sănătăţii - Direcţia de sănătate publică şi control în sănătate publică.

(4) În termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia sănătate publică şi control în sănătate publică, avizează metodologia de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deşeurilor medicale la nivel naţional.

(5) Direcţiile de sănătate publică judeţene controlează activitatea de instruire şi formare a personalului medical cu privire la gestionarea deşeurilor medicale şi modul de aplicare a metodologiei de instruire în fiecare unitate sanitară.

Art. 55. 

(1) Fiecare unitate sanitară este obligată să asigure instruirea şi formarea profesională continuă pentru angajaţi cu privire la gestionarea deşeurilor medicale, în oricare dintre următoarele situaţii:

a) la angajare;

b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post;

c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;

d) la introducerea de tehnologii noi;

e) la recomandarea persoanei desemnate să coordoneze activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din unitatea sanitară existentă care a constatat nereguli în aplicarea codului de procedură, precum şi la recomandarea inspectorilor sanitari de stat;

f) la recomandarea coordonatorului activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul;

g) periodic, indiferent dacă au survenit sau nu schimbări în sistemul de gestionare a deşeurilor medicale.

(2) Perioada dintre două cursuri succesive este stabilită de persoana desemnată din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene să coordoneze activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din unităţile sanitare existente în judeţ, dar nu trebuie să depăşească 12 luni.

Art. 56.

Personalul implicat în sistemul de gestionare a deşeurilor medicale periculoase trebuie să cunoască:

a) tipurile de deşeuri produse în unitatea sanitară;

b) riscurile pentru mediu şi sănătatea umană în fiecare etapă a ciclului de eliminare a deşeurilor medicale;

c) planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale, cu regulamentele interne şi codurile de procedură pentru colectarea separată pe categorii, stocarea temporară, transportul şi eliminarea deşeurilor medicale periculoase, precum şi procedurile/protocoalele aplicabile în caz de accidente sau incidente survenite în activitatea de gestionare a deşeurilor.

CAPITOLUL XII Responsabilităţi în domeniul gestionării deşeurilor medicale

Art. 57.

Reprezentantul legal al unităţii medicale (manager, director, administrator, medic titular) are următoarele atribuţii:

a) iniţiază, implementează şi conduce sistemul de gestionare a deşeurilor medicale;

b) asigură fondurile necesare pentru asigurarea funcţionării sistemului de gestionare a deşeurilor medicale, inclusiv sumele necesare acoperirii costurilor prevăzute la art. 45 alin. (5);

c) desemnează o persoană, din rândul angajaţilor proprii, respectiv coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul, care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, de prezentele norme tehnice, precum şi de legislaţia specifică referitoare la managementul deşeurilor medicale în ceea ce priveşte obligaţiile deţinătorilor/producătorilor de deşeuri; 

d) controlează şi răspunde de încheierea contractelor cu operatorii economici care transportă, tratează şi elimină deşeurile rezultate din activităţile medicale;

e) controlează şi răspunde de colectarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale;

f) poate delega atribuţiile menţionate la lit. d) şi e) către coordonatorul activităţii, de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul;

g) aprobă planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale pe baza regulamentelor interne, a codurilor de procedură a sistemului de gestionare a deşeurilor medicale periculoase din unitatea sanitară respectivă, în conformitate cu anexa nr. 4 la ordin;

h) aprobă planul de formare profesională continuă a angajaţilor din unitatea sanitară cu privire la gestionarea deşeurilor medicale.

Art. 58.

Coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul din unităţile sanitare:

a) este cadru medical certificat de către Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) , o dată la 3 ani;

b) elaborează şi supune spre aprobarea conducerii planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale, pe baza regulamentelor interne şi a codurilor de procedură pentru colectarea, stocarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale periculoase; în acest scop el colaborează cu epidemiologi în elaborarea unui plan corect şi eficient de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale;

c) coordonează şi răspunde de sistemul de gestionare a deşeurilor în unitatea sanitară; în acest scop el elaborează regulamentul intern referitor la colectarea separată pe categorii, stocarea temporară, transportarea şi eliminarea deşeurilor şi clasifică deşeurile generate în conformitate cu anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare;

d) stabileşte codul de procedură a sistemului de gestionare a deşeurilor medicale periculoase;

e) evaluează cantităţile de deşeuri medicale periculoase şi nepericuloase produse în unitatea sanitară; păstrează evidenţa cantităţilor pentru fiecare categorie de deşeuri şi raportează datele în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare;

f) coordonează activitatea de culegere a datelor pentru determinarea cantităţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completării bazei naţionale de date şi a evidenţei gestiunii deşeurilor medicale;

g) supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea deşeurilor medicale periculoase;

h) se asigură de cântărirea corectă a cantităţii de deşeuri medicale periculoase care se predă operatorului economic autorizat, utilizând cântare verificate metrologic;

i) propune şi alege soluţia de eliminare finală într-un mod cât mai eficient a deşeurilor medicale periculoase în cadrul fiecărei unităţi sanitare;

j) verifică dacă operatorul economic ce prestează servicii de transport al deşeurilor medicale este autorizat, conform prevederilor legale, pentru efectuarea acestei activităţi şi dacă autovehiculul care preia deşeurile corespunde cerinţelor legale;

k) verifică dacă destinatarul transportului de deşeuri este un operator economic autorizat să desfăşoare activităţi de eliminare a deşeurilor;

l) colaborează cu persoana desemnată să coordoneze activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din unităţile sanitare în scopul derulării unui sistem de gestionare corect şi eficient a deşeurilor periculoase;

m) este responsabil de îndeplinirea tuturor obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina deţinătorului/producătorului de deşeuri, inclusiv a celor privitoare la încheierea de contracte cu operatori economici autorizaţi pentru transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale. 

Art. 59.

Consilierul pe probleme de siguranţă din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:

a) monitorizează activitatea de tratare şi transport al deşeurilor medicale periculoase efectuată de unitatea sanitară în vederea conformării cu prevederile legale ce reglementează tratarea şi transportul mărfurilor periculoase;

b) consiliază reprezentantul legal al unităţii sanitare în privinţa transportului mărfurilor periculoase;

c) efectuează demersurile necesare ca unitatea sanitară să se asigure că incidentele/accidentele în care sunt implicate deşeuri medicale periculoase sunt investigate corect şi sunt raportate corespunzător;

d) elaborează raportul anual privind activităţile cu mărfuri periculoase; aceste rapoarte anuale sunt păstrate 5 ani şi sunt puse la dispoziţia autorităţilor naţionale competente la solicitarea acestora;

e) monitorizează aplicarea practicilor şi procedurilor instituite de unitatea sanitară referitoare la transportul deşeurilor medicale periculoase.

Art. 60.

Medicul delegat cu responsabilităţi în prevenirea şi combaterea infecţiilor nozocomiale din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:

a) participă la stabilirea codului de procedură a sistemului de gestionare a deşeurilor medicale periculoase;

b) participă la buna funcţionare a sistemului de gestionare a deşeurilor medicale periculoase;

c) supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea deşeurilor medicale periculoase;

d) răspunde de educarea şi formarea continuă a personalului cu privire la gestionarea deşeurilor medicale periculoase;

e) elaborează şi aplică planul de educare şi formare continuă cu privire la gestionarea deşeurilor medicale periculoase.

Art. 61.

Şeful serviciului administrativ din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:

a) asigură şi răspunde de aprovizionarea unităţii cu materialele necesare sistemului de gestionare a deşeurilor medicale periculoase;

b) asigură şi răspunde de întreţinerea instalaţiilor de tratare prin decontaminare termică din incinta unităţii sanitare, dacă este cazul;

c) controlează respectarea de către unitatea sanitară a condiţiilor tehnice stipulate în contractul încheiat cu operatorii economici care prestează activităţile de tratare, transport şi eliminare finală a deşeurilor medicale periculoase, astfel încât să demonstreze trasabilitatea deşeurilor în sensul prevenirii abandonării în locuri nepermise sau eliminării necorespunzătoare a acestora.

Art. 62.

Medicul şef de secţie din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:

a) controlează modul în care se aplică codul de procedură stabilit pe secţie;

b) semnalează imediat directorului adjunct economic şi şefului serviciului administrativ deficienţele în sistemul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale.

Art. 63. 

Asistenta-şefă din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:

a) răspunde de aplicarea codului de procedură;

b) prezintă medicului şef de secţie sau coordonator planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deşeurilor medicale periculoase;

c) aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale.

Art. 64.

Asistenta din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:

a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;

b) aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale.

Art. 65.

Infirmiera din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:

a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;

b) aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale.

Art. 66.

Îngrijitoarea pentru curăţenie din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:

a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;

b) asigură transportul deşeurilor pe circuitul stabilit de codul de procedură.

Art. 67.

Medicul care îşi desfăşoară activitatea în sistem public sau privat, în spital sau, după caz, ca medic de familie, medic de întreprindere, medic şcolar, medic stomatolog, medic al unităţii militare, medic al penitenciarului are următoarele atribuţii:

a) supraveghează modul în care se aplică codul de procedură stabilit în sectorul lui de activitate;

b) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;

 

c) aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale.

Art. 68.

Persoana desemnată să coordoneze activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea unităţilor care desfăşoară activităţi conexe celor medicale (cabinete de înfrumuseţare corporală, îngrijiri paleative şi îngrijiri la domiciliu etc.) are ca atribuţii să coordoneze şi să răspundă de colectarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor rezultate din activitatea proprie.

 

Top25.ro